Quantcast
Channel: SANATATE – Ziarul Românesc Germania
Viewing all 13 articles
Browse latest View live

Un studiu realizat în Germania a demonstrat că bunicii care ajută ocazional la creșterea nepoților pot trăi mai mult

0
0

Bunicii care ajută ocazional la creșterea nepoților sau care își aduc contribuția în comunitatea din care fac parte pot trăi mai mult în comparație cu vârstnicii care nu au grijă de rude și nu își ajută semenii, potrivit interpretării rezultatelor unui studiu realizat timp de două decenii în Germania, informează Reuters. Concluziile au fost publicate în luna decembrie în jurnalul “Evolution and Human Behavior”.

Îngrijirea permanentă a nepoților poate fi o activitate cu efecte negative asupra sănătății persoanelor vârstnice, însă dacă bunicii își aduc ocazional contribuția în acest sens se pot bucura de importante beneficii precum o viață mai lungă, notează oamenii de știință. “Această legătură ar putea fi un mecanism înrădăcinat adânc în trecutul nostru evolutiv când contribuția la creșterea copiilor era crucială pentru supraviețuirea speciei umane”, a explicat autoarea principală a cercetării, Sonja Hilbrand, din cadrul departamentului de psihologie a Universității Basel din Elveția. Pe de altă parte, aceasta a adăugat pentru Reuters Health că “lipsa contactului cu nepoții poate avea un impact negativ asupra sănătății bunicilor”.

În cadrul cercetării au fost analizate date de la peste 500 de persoane cu vârste de peste 70 de ani cuprinse în “Berlin Aging Study”, realizat în Germania. Potrivit Agerpres, participanții au completat chestionare și au participat la teste medicale o dată la doi ani, între 1990 și 2009.

S-a observat că în perioada de aproape 20 de ani riscul de deces a fost cu o treime mai scăzut în cazul vârstnicilor care contribuiau la creșterea nepoților lor în comparație cu cei care nu făceau acest lucru. Jumătate dintre bunicii care aveau grijă ocazional de nepoți erau încă în viață la zece ani după completarea primelor chestionare și teste.

Românii din diaspora nu ar mai trebui să plătească asigurarea de sănătate în România

Același lucru a fost observat și în cazul persoanelor în vârstă care nu aveau nepoți însă își ajutau copiii adulți în cadrul unor activități precum treburile din gospodărie.

Spre deosebire de aceștia, circa o jumătate dintre participanții care nu îi ajutau pe alții au decedat în circa cinci ani de la începerea studiului.

În cadrul studiului nu au fost luați în calcul bunicii care aveau permanent grijă de nepoții lor.

Riscul mai scăzut de deces a fost observat și în cazul persoanelor care obișnuiau să ajute alte persoane care nu le erau rude. Jumătate dintre vârstnicii care își susțineau prietenii și vecinii au trăit, în medie, șapte ani după începerea studiului, spre deosebire de cei care nu au făcut acest lucru și care au trăit, în medie, patru ani după debutul cercetării.

Ajutând, aceste persoane pot avea un scop în viață pentru că se simt utili pentru ceilalți și pentru societate”, a explicat Bruno Arpino, profesor asociat la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, care nu a luat parte la acest studiu. “De asemenea, faptul de a ajuta poate fi o activitate care îi menține activi, fizic și mental”, a completat acesta pentru sursa citată. Specialistul a adăugat că același lucru se poate observa și în cazul altor activități precum munca, înscrierea în cluburi sau voluntariatul.

Vești bune: Casele de sănătate germane vor deconta serviciile stațiunilor balneare românești

Ne aflăm din nou la coada clasamentului și ne punem în pericol sănătatea: 1 din 3 români nu consumă zilnic fructe și legume

L'articolo Un studiu realizat în Germania a demonstrat că bunicii care ajută ocazional la creșterea nepoților pot trăi mai mult sembra essere il primo su Ziarul Românesc Germania.


Medic român, șef al Clinicii de Chirurgie Toracică la Spitalul Erlangen: ”Zilnic avem pacienți români care vor să se opereze în Germania”

0
0

horis_sirbuModest, profesionist și mereu cu gândul să-și ajute țara unde s-a născut și a crescut, prof. univ. dr. Horia Sîrbu este unul dintre cei mai buni specialiști în chirurgie toracică din Europa. După ce a absolvit Facultatea de Medicină în România a obţinut o bursă de stat în Germania pentru studiul problemelor cancerului pulmonar, la Clinica de Chirurgie Toracică şi Cardiacă în Erlangen. Germanii nu l-au mai lăsat să plece. Acum este şeful Clinicii de Chirurgie Toracică de la Spitalul Universitar Erlangen, iar timp de patru ani a fost purtător de cuvânt al chirurgilor universitari germani. În fiecare dimineață se trezește la ora 5.00. Face sport, apoi pleacă pe bicicletă către spitalul în care mii de bolnavi îl așteaptă, mulți dintre ei români. Sprijină Clinica de Chirurgie Toracică din Craiova, cu aparatură, dar și cu sfaturi medicale, relatează cotidianul Gazeta de Sud, care a realizat următorul interviu cu medicul român:

Sunteți unul dintre marii specialiști în chirurgie toracică pe care Germania ni i-a „furat“. De ce ați ales să vă faceți meseria în altă țară?

Am terminat facultatea în 1989. Până în 1991 am fost preparator la Universitatea din București, după care în ‘92 am plecat ca bursier la Universitatea „Georg August“ Göttingen, Germania. Ulterior mi s-a propus să lucrez în acea clinică universitară și așa mi-am continuat cariera academică și universitară acolo. Nu consider că am plecat, ci că am continuat ceea ce începusem în România, de aceea am și păstrat legătura cu toți colegii din țară. Consider că trăim într-o Europă unită în care este bine să colaborăm”.

Sprijiniți foarte mult Clinica de Chirurgie Toracică din Craiova. De ce ați ales să ajutați medicii de aici și nu pe cei din alt spital din țară?

Nu consider că am ajutat cu foarte multe lucruri, ci mai mult cu sufletul. Lucrurile materiale vreau să le lăsăm de o parte. Am ajutat mai mult pe parte academică pentru că în Craiova am întâlnit un medic extraordinar, interesat să poată face ceva. Este vorba de domnul doctor Alin Demetrian. A fost unul dintre puținii români care au venit la mine la spital, în vizită, pe banii săi și m-a întrebat dacă îl primesc la mine în clinică să învețe. Este un om care vrea să creeze ceva în țara lui și am încercat să îl sprijin. În Craiova, din puținul pe care l-a avut la dispoziție, a făcut ceva. Eu am vrut mereu să ajut România, dar trebuie să ajuți prin cineva care dorește să facă la nivel local ceva și aici l-am găsit pe dr. Demetrian. Nu mi-a plăcut niciodată să mă laud, dar avem o colaborare care înseamnă sfaturi universitare, dar și multe detalii medicale. Acum schimbăm informații legate de cercetare. Am fost și în clinica pe care o conduce, am văzut cu ce neajunsuri se luptă zi de zi și cu ce aș mai putea să ajut”.

Cum arată o zi pentru dumneavoastră?

Ziua începe ca pentru orice chirurg la ora 5.30, fac o jumătate de oră de sport, iar la șapte plec pe bicicletă la spital. Erlangen este un oraș al bicicletelor. Cu bicicleta ajung mult mai repede decât cu mașina, nu mai caut loc de parcare. După care încep activitatea din spital, care durează până după-amiază, cam până la ora 17.00. După asta încep ședințele și munca universitară”.

În România, mulți dintre medici după ce termină programul din spitalul de stat merg și lucrează până seara târziu în clinicile private. În Germania există acest fenomen?

Conform legii, în Germania este interzis. Medicii care lucrează în spitale de stat nu au voie să activeze în sistemul privat, decât cu acordul spitalului și acesta nu se dă pentru că se face concurență neloială”.

Care sunt cele mai mari diferențe între Clinica de Chirurgie Toracică a Spitalului Universitar Erlangen, pe care dumneavoastră o conduceți, și Clinica de Chirurgie Toracică din Craiova?

Este greu de răspuns pentru că sistemele medicale sunt diferite. Clinica de Chirurgie Toracică din Craiova este într-o perioadă de renovare. Saloanele renovate arată foarte bine, însă, în Craiova, degeaba au medicii echipamentul de ultimă oră, dacă nu au și consumabilele. Nu pot să folosesc un endoscop de ultimă oră, dacă nu am și consumabilele. Ca să pot să îl folosesc trebuie să și le cumpere pacientul. Degeaba încerc să fac operația, dacă trebuie să cumpăr ața. Acestea sunt problemele pe care le-am constatat aici”.

Sistemul german de sănătate este considerat unul performant. În 2004, Germania se afla pe locul al 13-lea în lume în ceea ce privește speranța de viață (78 de ani la bărbați). În schimb, sistemul de sănătate românesc este clasat la coada clasamentului european. Ce credeți că ar trebui să se schimbe în România astfel încât pacienții să aibă șansa la îngrijiri medicale de calitate, la standarde europene?

Este cea mai grea întrebare. Ar trebui făcută o listă cu problemele acute care trebuie rezolvate. Cineva trebuie să înceapă să facă acest lucru: asigurările medicale, curățenia în spitale, sistemul de finanțare. Sunt probleme de macroeconomie medicală. Sunt anumite date pe care nu le cunosc și nu îmi permit să dau sfaturi, însă este nevoie de un om creator care să se apuce de treabă. Dau un singur exemplu, bazele Caselor de Asigurări de Sănătate în Germania au fost puse în urmă cu mai bine de 100 de ani pe vremea cancelarului Bismark, el a fost susținut de sindicatele locale să creeze aceste case de asigurări medicale. După ce au fost create numai în decurs de 11 ani, pe vremea aceea s-au strâns atâtea fonduri încât s-au putut autofinanța. Ideea este că cineva a pus bazele unui sistem durabil, care funcționează bine și acum”.

Două dintre cele mai mari probleme în spitalele din România sunt mizeria și infecțiile nosocomiale. Cum stau lucrurile în Germania și cât de gravă vi se pare situația aici, făcând o comparație între cele două sisteme?

Spitalele din România ar trebui curățate. Curățenia locală este primul lucru care trebuie făcut. La noi, cei de la serviciul de salubritate fac curățenie de trei ori pe zi, pe scări, spală, șterg. Așa se combat infecțiile nosocomiale. Personalul medical trebuie să fie conștient de ceea ce înseamnă combaterea infecțiilor nosocomiale. Totodată, trebuie avută mare grijă la folosirea antibioticelor și, în special, a cefalosporinelor orale. Acestea sunt date la prețuri de dumping (vânzare a mărfurilor pe piața externă la prețuri mai scăzute decât acelea de pe piața internă și mondială-n.r.) de către anumite firme medicale și, în special, în țările din Europa de Est, se folosesc prea mult și de aceea se dezvoltă germeni multirezistenți în spitale. Am avut, de curând, în Germania o pacientă venită după trei zile de Terapie Intensivă în România. Când am preluat-o avea deja pe piele patru dintre cei mai rezistenți germeni pe care îi luase din spital”.

Citiți continuarea AICI

Neurolog român de succes în Germania: „Aici am posibilități nelimitate de a mă dezvolta. Realizezi că ești respectat pentru munca ta, medicul este vârful ierarhiei, așa cum este normal”

L'articolo Medic român, șef al Clinicii de Chirurgie Toracică la Spitalul Erlangen: ”Zilnic avem pacienți români care vor să se opereze în Germania” sembra essere il primo su Ziarul Românesc Germania.

Angela Merkel, implorată să nu mai ia medicamentele de la gura bolnavilor de cancer din România

0
0

merkel_pills1Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, Cezar Irimia, a afirmat joi că i-a adresat cancelarului german Angela Merkel o scrisoare cu privire la importul de medicamente din ţara noastră.

“Scrisoarea este o rugăminte faţă de cancelarul Angela Merkel să facă ceva, cumva, să oprească acest import din piaţa românească pentru că ne privează pe noi, pacienţii, de medicamente. Acest comerţ intracomunitar este legal, dar dânsa ar putea să recomande să nu se mai importe din România. Cam asta este pe scurt, am apelat la mila ei până la urmă, pentru că alor noştri guvernanţi nu le pasă de noi, am apelat la compasiune pentru noi şi am cerut să avem şi noi aceleaşi şanse ca pacienţii din Germania. (…) Să nu se mai importe din România medicamente. (…) Ne-am adresat dnei Merkel pentru că aproape toate medicamentele din România ajung în Germania”, a declarat Cezar Irimia pentru Agerpres.

În ceea ce priveşte medicamentele oncologice uzuale, acesta a spus că, în acest moment, lipsesc de pe piaţa românească 6 – 7 medicamente pentru copii, iar în total nu se găsesc cel puţin zece medicamente. “6 – 7 medicamente lipsesc doar la copii, 10 medicamente cel puţin lipsesc de pe piaţă, sunt aduse sporadic, cu intermitenţă, se depăşesc limitele de repetare a chimioterapiei, de tratament la pacienţi, unele sunt întrerupte pentru că nu se găsesc aceste medicamente, iar restul pacienţilor apelează la prieteni să le fie aduse din străinătate, iar cei de la graniţa cu Bulgaria sau Ungaria se aprovizionează din aceste state responsabile cu pacienţii lor”, a arătat Irimia.

România a reuşit “performanţa” de a deveni ţara europeană cu cel mai slab sistem medical. Îngrijorător: E mai rău decât acum 10 ani!

L'articolo Angela Merkel, implorată să nu mai ia medicamentele de la gura bolnavilor de cancer din România sembra essere il primo su Ziarul Românesc Germania.

Cei mai mulți medici străini din Germania sunt români. Recunoașterea studiilor și germana, cele mai întâlnite dificultăți

0
0

hospital_deGabriela Graur este unul dintre tinerii medici romani care a ales sa-si foloseasca in strainatate studiile medicale dobandite in Romania. Gabriela e medic la Olpe, in vestul Germaniei, unde a emigrat in 2011. Denise Orenstein termina stomatologia anul viitor la Bucuresti, ea fiind cetatean german din parinti emigrati in anii 80 din Romania. Si ea, cel mai probabil, se va intoarce in Germania, ca sa duca mai departe cabinetul dentar al mamei sale. Tot cu cunostintele medicale obtinute in Romania. Romanii se afla pe primul loc intre medicii straini practicanti in Germania, potrivit statisticii oficiale pentru anul 2016. Aceasta, in timp ce sistemul sanitar romanesc e intr-o perpetua agonie, scrie Hotnews.

Numarul de medici inregistrati in 2016 in Germania a crescut la 496.240, un procent in crestere cu 2,1%, fata de anul anterior, potrivit statisticii Camerei Federale a Medicilor (Bundesärztekammer). Numarul medicilor emigrati din Germania in alte tari a fost de 2.050, scazand astfel la nivelul celui din 2003. Destinatiile acestora au fost ca de obicei, Elvetia (677), Austria (295) si SUA (112).Aceasta tendinta in scadere nu reflecta insa si situatia privind medicii imigrati din alte tari. Anul trecut, tot al zecelea medic din Germania avea pasaport strain. 4.117 medici din strainatate au venit in 2016 si practica medicina in Germania, sporind numarul total al medicilor straini la 46.721, ceea ce reprezinta un plus de 10% fata de 2015. 68,6% dintre acestia sunt din Europa, 21,3% din Asia, 6,4% din Africa si 3,1% din America.

Pe locul intai, potrivit statisticii Camerei federale a Medicilor din Germania, se afla Romania, cu 4.285 de medici, urmata de Grecia (3.118), Siria (2.895) si Austria (2.600). Iar in aceste cifre nu este cuprins si personalul medical auxiliar, asistente, infirmiere, ingrijitoare de batrani din aziluri. Sistemul de sanatate german depinde tot mai mult de personalul medical venit din strainatate. Tot al 10-lea medic practicant nu are buletin german, procent care a crescut de peste patru ori, in ultimii douazeci de ani. Procentul este si mai mare la personalul de ingrijire medicala: 15% dintre asistentele medicale si 23% dintre infirmierele din azilurile de batrani provenind din randurile imigrantilor. In total, peste 630.000 de cadre medicale si de ingrijire din Germania provin din strainatate, potrivit studiului„Angajati straini din sistemul de sanatate dupa tarile de provenienta“, publicat in decembrie 2015 de Ministerul Sanatatii german. Iar de atunci, in acord cu tendinta in crestere, se poate presupune ca cifrele au mai crescut.

Potrivit statisticilor romanesti, citate de  Tagesspiegel.de la finele anului 2015, cu prilejul incendiului de la Colectiv, „de la intrarea Romaniei in UE, acum opt ani, cca 14.000 de medici au parasit tara, iar la personalul medical auxiliar cifra e de doua-trei ori mai mare“.

Medicii imigranti prefera sa lucreze in spitalele germane, in proportie de peste 80%. Doar 11% dintre acestia si-au deschis propriul cabinet medical. Aceste cifre sunt valabile in cazul noilor imigranti. Intre acestia se numara si romanii veniti „cu valul UE”, deoarece medicii romani imigrati inainte de anii 90 si in deceniul care a urmat, isi au propriile praxis-uri sau chiar clinici private, in Germania. Numarul lor e de ordinul sutelor, cea mai mare parte in landurile vestice si sud-vestice ale Germaniei.

La o reuniune a medicilor romani, organizata in anul 2003 de Consulatul Romaniei de la Bonn, la care am fost invitata sa fac un reportaj, peste 250 de medici proveniti din Romania si stabiliti in vestul Germaniei au luat parte si intalnindu-se, au schimbat impresii mai noi si amintiri mai vechi. Una dintre ele era parola tinerilor medici absolventi ai UMF Cluj: „La cinci, la gara din Frankfurt“. Cu varianta „la Domul din Köln“. Aceasta secretiza, pe vremea ceausista, intentia emigrarii in Germania, care pe o cale sau alta, s-a realizat la cei mai multi medici ambitiosi si buni profesionisti.

Prin urmare, tendinta emigrarii spre Germania a medicilor romani nu e noua, insa cifrele s-au schimbat, datorita libertatii de miscare in spatiul UE. Doua probleme intampina totusi romanii care vor sa lucreze in sistemul medical sau in cel conex, de ingrijire, german.

Una dintre ele este recunoasterea studiilor. Calificarea obtinuta in strainatate este recunoscuta doar daca aceasta este similara unei profesii de referinta din Germania. Procedurile de recunoastere a calificarii difera de la land la land. Daca la medici si asistente procentul de refuzuri a fost mai mic, in ce priveste ingrijirea institutionalizata a batranilor aproape jumatate din cereri au fost refuzate in trecut, pe motiv ca in afara Germaniei nu prea exista studii sau calificari de specialitate, in acest domeniu.

A doua problema este cea a limbii germane. Daca Denise Orenstein nu va avea aceasta problema -caci germana e prima ei limba ei materna si probleme a putut avea doar  in a studia medicina in Romania-, pentru medicul din Ploiesti, care a studiat la Targu Mures, Gabriela Graur, limba germana e inca o provocare.

Tanara, despre care Westfalenpost a scris saptamana trecuta vorbeste despre incurcatura de limba „Zwerchfell“ (n.t. diafragma).„A durat, pana cand am putut pronunta acest cuvant“, zice ea. In plus, articolele hotarate germane: „Der, die, das – cu astea inca am probleme“, zice ea, la sase ani de locuit si profesat in Germania.

Si totusi, germana nu-i era complet straina, caci a venit dupa studii din Transilvania. „Insa aceasta e o complet alta germana“, spune ea cu accent romanesc si R-ul sonor de care nu se scapa usor. Iar Gabriela a trebuit s-o invete, pentru a explica pacientilor inclusiv complicatiile bolilor lor. „La inceput, am simtit ca acestia sunt neincrezatori“, a recunoscut ea in interviul dat WP.de.

Anuntul clinicii din Olpe, romanca l-a gasit pe internet. „Avem nevoie de colegii din strainatate“, a declarat Thomas Klur, purtatorul de cuvant al societatii catolice Hospitalgesellschaft Südwestfalen, care administreaza spitalele din Olpe si Lennestadt. Actual, 63% dintre medicii asistenti din aceste spitale sunt straini.

Insa acestia sunt integrati in echipa de medici treptat, la inceput sub supravegherea unui medic primar. Spitalul finanteaza cursurile de limba germana dar face chiar mai mult, ajutand la gasirea unei locuinte, la completarea de formulare, la deschiderea unui cont bancar, ba chiar si la gasirea unui post pentru sotul sau sotia medicului angajat la ei.

Desigur ca nu putem generaliza aceasta practica de integrare completa, la toate spitalele germane. Insa chiar si fara all-inclusive, „fuga“ medicilor romani din tara, la salarii mai mari si conditii de munca de secol XXI, cum sunt in Germania, probabil ca nu e un fenomen de stopat in curand.

L'articolo Cei mai mulți medici străini din Germania sunt români. Recunoașterea studiilor și germana, cele mai întâlnite dificultăți sembra essere il primo su Ziarul Românesc Germania.

La fiecare șase ore un medic părăsește România. Lipsa echipamentelor din spitale și salariile mici, principalele motive

0
0

sad_doctorLipsa de echipamente din spitalele de stat, în special din unităţile din provincie, care să asigure realizarea investigaţiilor dar şi a intervenţiilor, corelată cu veniturile sunt principalele cauze ce îi determină pe medici să plece în străinătate pentru a profesa. Doar anul trecut peste 1.800 de medici au cerut documente pentru a putea profesa în străinătate, păstrându-se ritmul plecării acestora din ţară, înregistrat în ultimii ani. Mai exact, la fiecare şase ore un doctor pleacă din România.

Migraţia medicilor nu s-a oprit, principalele motive pentru care aleg să plece din ţară sunt accepţiunea profesiei în societate, posibilitatea de formare profesională şi apoi veniturile. Tinerii care se formează în mari centre universitare dar  ajung în spitale din oraşe mici, în Caracal sau Sânnicolau, îşi dau seama că nu au cum să se dezvolte profesional pentru că lipsesc echipamentele din spitale”, a spus pentru ZF Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), scrie Ziarul Financiar.

Anul trecut, Colegiul Medicilor din România a eliberat 1.462 de certificate profesionale curente şi 425 de adeverinţe de nemembru, ceea ce indică faptul că  1.887 de medici  şi-au exprimat intenţia de a profesa în străinătate. Cu un an în urmă, erau 2.269 de solicitări din partea medicilor pentru a pleca la muncă în străinătate. Aceste cifre reflectă numărul medicilor care şi-au manifestat intenţia de a profesa în strainătate, nu a celor care au plecat efectiv”, potrivit CMR. Medicii care doresc să profeseze în străinătate pot obţine de la Colegiul Medicilor fie certificatul profesional curent (pentru medicii membri al CMR), fie adeverinţa care atestă că nu sunt membri ai Colegiului, în cazul medicilor care îndeplinesc această condiţie, au  mai transmis oficialii CMR.

Potrivit datelor Colegiului Medicilor furnizate anul trecut, peste 14.500 de medici români au solicitat până actele necesare pentru a putea profesa în afara ţării în ultimii şase ani, cel mai mare „exod“ fiind în­re­gistrat în 2011, când aproa­pe 3.000 de doctori au fost interesaţi să plece din ţară

Raportările care ajung la Colegiul Medicilor de la organizaţiile profesionale din alte state arată că ţările preferate de medicii care aleg să lucreze peste hotare sunt Germania (4.062 de medici români în prezent), Franţa (peste 4.000 de medici români) şi Marea Britanie (2.463 de medici în prezent), dar şi Belgia, Italia sau Spania.

Dezastrul din Sănătate: ne-a întrecut Surinam-ul la investiţii

Lipsa de echipamente din spitalele de stat, în special din unităţile din provincie, care să asigure realizarea investigaţiilor dar şi a intervenţiilor, corelată cu veniturile sunt principalele cauze ce îi determină pe medici să plece în străinătate pentru a profesa. Dezastrul din sistemul de sănătate este relevat şi de un raport al Curţii de Conturi care a analizat modul în care Ministerul Sănătăţii a făcut investiţii în unităţile sanitare arată că, în perioada 2011-2015, ţara noastră s-a situat pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cheltuielile pentru sănătate.

Situaţia nu este mai roz nici când ne uităm la clasamentul mondial al investiţiilor în sistemul sanitar. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, suntem depăşiţi de ţări precum Surinam, Cambodgia, Belarus sau Albania. Sistemul sanitar românesc s-a blocat undeva între lipsa de interes acordată cererilor înaintate de spitale şi incompetenţa alocării banilor şi resurselor materiale către unităţile medicale care aveau nevoie de investiţii în vederea renovării secţiilor, achiziţionării de aparatură medicală necesară pentru a asigura bunul tratament al pacienţilor sau deschiderea de noi secţii moderne de tratament.

Acest lucru este susţinut de datele care arată că, la finele anului 2015, disponibilul bugetar nealocat a fost de 522 milioane lei. Auditul Curţii de Conturi estimează că numai folosind aceşti bani se puteau achiziţiona un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preţ mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preţ de achiziţie mediu realizat la nivelul unităţilor sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unităţi sanitare, asta în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în UE şi la acest capitol. În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii s-a trezit în situaţia imposibilităţii de a accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei din fondul regional în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.

România mai are 57.000 de medici: unu la 345 de pacienţi

L'articolo La fiecare șase ore un medic părăsește România. Lipsa echipamentelor din spitale și salariile mici, principalele motive sembra essere il primo su Ziarul Românesc Germania.

Ziua Internațională Alzheimer: Aproape 50 de milioane de persoane suferă de această boală

0
0

Maladia Alzheimer, cunoscută pentru faptul că provoacă o pierdere progresivă a memoriei, afectează aproape 50 de milioane de persoane pe plan mondial, dacă se ține cont de patologiile înrudite cu această boală. Ziua mondială de luptă împotriva maladiei Alzheimer este celebrată joi, 21 septembrie.

Mai bine cunoscută și mai bine diagnosticată, această maladie a rămas totuși fără un tratament curativ până în zilele noastre, reamintește AFP.

Ce este Alzheimer?

Descrisă pentru prima dată în 1906 de medicul german Alois Alzheimer, această boală neurodegenerativă determină o deteriorare progresivă a capacităților cognitive până la pierderea autonomiei bolnavului.

Printre simptome se află pierderi de memorie repetate, probleme de orientare, tulburări ale funcțiilor executive (de exemplu, pacientul nu mai știe cum să își folosească telefonul mobil).

Aceste semnale trebuie să îi determine pe oameni să meargă să fie consultați de un medic sau la un centru specializat unde sunt realizate teste neuropsihologice pentru a diagnostica — sau a exclude — maladia Alzheimer.

Câți bolnavi există în lume?

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pe plan mondial există aproximativ 47 de milioane de persoane care sunt atinse de demență, dintre care 60-70% suferă de maladia Alzheimer. În fiecare an sunt diagnosticate 9,9 milioane de cazuri noi.

Care este cauza?

În majoritatea cazurilor, cauza principală a bolii nu este cunoscută, a explicat medicul Stephane Epelbaum, neurolog la spitalul Pitie-Salpetriere din Paris.

“Nu știm de ce la anumite persoane neuronii încep să degenereze, în timp ce acest lucru nu se întâmplă la alți oameni”, a explicat expertul francez, cercetător la Institutul de studiere a creierului și măduvei spinale (ICM). Însă “cascada de evenimente care duc la această degenerescență este tot mai bine cunoscută”.

Care sunt factorii de risc?

Vârsta este “cel mai mare factor de risc cunoscut”, potrivit OMS. Se estimează că începând de la 85 de ani, o femeie din patru și un bărbat din cinci sunt afectați de Alzheimer. Începând de la 65 de ani, riscul de a dezvolta această boală se dublează la fiecare cinci ani.

Cu toate acestea, Alzheimer nu trebuie să fie considerată o consecință ineluctabilă a procesului de îmbătrânire. De altfel, există o formă ereditară a maladiei Alzheimer (1% din cazuri), cu o apariție mult mai precoce, în jurul vârstei de 60 de ani sau chiar mai devreme.

Pentru forma non-ereditară a bolii, studiile au evidențiat ca factori de risc sedentarismul, obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, fumatul, consumul excesiv de alcool și alimentația dezechilibrată.

Depresia, nivelul scăzut de instruire, izolarea socială și absența activităților intelectuale sunt de asemenea citate de OMS în rândul factorilor de risc.

Care sunt instrumentele de diagnosticare?

Diagnosticarea maladiei Alzheimer a fost mult timp dificilă și, adeseori, trebuia să se aștepte decesul pacientului pentru a ști cu certitudine.

În prezent, diagnosticarea este mult mai ușoară. Ea se face în primul rând prin intermediul unui examen clinic al pacientului, cu teste sub forma unor întrebări, pentru a detecta tulburările cognitive, a explicat profesorul Epelbaum.

Pentru confirmarea maladiei, medicii pot să utilizeze imagistica medicală (RMN și tomografia cu emisie de pozitroni) cu scopul de a vizualiza modificările de la nivelul creierului și de a realiza puncții lombare pentru a detecta anumiți markeri ai bolii.

Care sunt tratamentele?

În prezent nu există un tratament curativ pentru Alzheimer. “Numeroase strategii terapeutice se află în prezent în etapa de cercetare fundamentală”, a explicat Fundația pentru cercetări medicale (FRM), un organism de cercetare și sprijinire a pacienților din Franța.

Există totuși medicamente pentru a elimina leziunile cerebrale caracteristice maladiei Alzheimer, plăcile amiloide. Însă acestea s-au dovedit ineficiente atunci când medicii au dorit să afle dacă ele pot să stopeze de unele singure evoluția bolii.

“Viitorul tratamentelor va consta cel mai probabil (…) într-o asociere de mai multe medicamente pentru a ținti diversele disfuncții cauzate de maladia Alzheimer”, a estimat profesorul Epelbaum, potrivit Agerpres.

Ne aflăm din nou la coada clasamentului și ne punem în pericol sănătatea: 1 din 3 români nu consumă zilnic fructe și legume

L'articolo Ziua Internațională Alzheimer: Aproape 50 de milioane de persoane suferă de această boală sembra essere il primo su Ziarul Românesc Germania.

România, țară în care 5% dintre locuitori suferă de depresie, printre statele cu cei mai puțini psihiatri

0
0

La nivelul Uniunii Europene, în 2015, erau aproximativ 90.000 de psihiatri, iar cel mai scăzut număr de astfel de specialiști per locuitor se înregistra în Bulgaria, Polonia, Malta, Spania, România, Cipru, Portugalia, Slovenia și Cehia, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În 2015, majoritatea psihiatrilor din UE își desfășurau activitatea în Germania (18.200 psihiatri, sau 21% din totalul UE), Franța (15.200 psihiatri, 17%), Marea Britanie (11.800 psihiatri, 14%) și Italia (10.800 psihiatri, 12%).

Cel mai mare număr de de psihiatri per locuitor în 2015 era în Finlanda, Suedia, Olanda și Franța.

Opt state UE au înregistrat peste 200 de psihiatri la un milion de locuitori: Finlanda (236 de psihiatri la un milion de locuitori), Suedia (232) Olanda (230), Franța (228), Lituania și Luxemburg (ambele cu 225), Germania (223) și Grecia (219).

La polul opus, nouă țări membre aveau mai puțin de 150 de psihiatri la un milion de locuitori. Cel mai redus nivel se înregistra în 2015 în Bulgaria (76 de psihiatri la un milion de locuitori), Polonia (90), Malta (95), Spania și România (ambele cu 106), Cipru (112), Portugalia (120), Slovenia (128) și Cehia (146).

Datele Eurostat au fost publicate cu prilejul marcării Zilei mondiale a sănătății mintale, în 10 octombrie.

Ziua mondială a sănătății mintale a fost stabilită, în 1992, de către Federația Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health — WFMH), pentru a crește gradul de conștientizare și educare, la nivel mondial, în privința sănătății mintale.

Campania din 2017 are ca temă ”Sănătatea mintală la locul de muncă” și pornește de la faptul că mii de oameni cu probleme de sănătate mintală, din întreaga lume, sunt lipsiți de drepturile omului, fiind discriminați, stigmatizați, marginalizați, supuși abuzurilor emoționale și fizice de către comunitatea în care trăiesc, potrivit Agerpres.

În România au fost înregistrate, în 2015, conform OMS, 931.842 de cazuri de depresie, reprezentând 5% din populaţia ţării.

Un studiu confirmă o vorbă din bătrâni: Banii NU aduc fericirea. Deși standardul de viață a crescut, nemții nu sunt mai fericiți decât erau înainte

 

L'articolo România, țară în care 5% dintre locuitori suferă de depresie, printre statele cu cei mai puțini psihiatri sembra essere il primo su Ziarul Românesc Germania.

Milioane de persoane din toată lumea, afectate de schimbările climatice produse în ultimele două decenii

0
0

Sănătatatea a milioane de persoane din toată lumea a fost afectată în urma schimbărilor climatice – arată un studiu citat de agenții internaţionale.

Valurile de căldură, alergiile, poluarea din atmosferă și bolile sunt principalele probleme de sănătate asociate încălzirii globale.

Între anii 2000 și 2016 a fost observată o creștere cu 46% a numărului de dezastre asociate condițiilor meteorologice, iar 125 de milioane de adulți au fost expuși valurilor de căldură.

Cei mai vulnerabili au fost cei cu vârste peste 65 de ani, iar problemele lor au dus de la insolații la afecțiuni renale.

Productivitatea muncii în rândul lucrătorilor agricoli s-a redus cu 5,3% din anul 2000, în special din cauza că arşiţa a scăzut capacitatea de efort a muncitorilor, relatează un studiu al jurnalului medical ”The Lancet”.

Producția agricolă va avea şi ea de suferit din cauza schimbărilor climatice.

O creștere cu un grad celsius a temperaturii globale conduce la reducerea cu 6% a randamentului culturilor de grâu la nivel mondial și cu 10% a celor de orez.

„The Lancet” susține de asemenea că cel puțin 800.000 de decese înregistrate în fiecare an din cauza poluării atmosferice sunt cauzate în exlusivitate de arderea cărbunelui.

Însă, în ciuda datelor îngrijorătoare ale studiului, Anthony Costello, director în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății și copreședinte al Lancet Countdown a declarat că există ”licăriri de speranță”.

Asta pentru că deşi numărul dezastrelor din urma evenimentelor meteorologice extreme, a crescut cu 46% din anul 2000, numărul deceselor a rămas stabil.

Lucrul acesta sugerează că societățile își îmbunătățesc măsurile de protecție contra catastrofelor provocate de factori de mediu.

Aproape 200 de state vor fi reprezentate la Bonn, în Germania, între 6 și 17 noiembrie pentru a stabili un regulament cu privire la acordul climatic de la Paris pentru a face trecerea de la combustibilii fosili.

Studiul Lancet Countdown nu a publicat numărul total de decese ca urmare a schimbărilor climatice.

Conform estimărilor anterioare ale OMS, ar putea exista circa 250.000 de decese în plus între anii 2030 și 2050 cauzate de schimbările climatice, scrie europafm.ro.

Iarna face ravagii în Germania: Vânt cu viteze de uragan, temperaturi polare și inundații

L'articolo Milioane de persoane din toată lumea, afectate de schimbările climatice produse în ultimele două decenii sembra essere il primo su Ziarul Românesc Germania.


Cancerul pulmonar face ravagii printre români: un deces la fiecare oră

0
0

Cancerul pulmonar răpune, în fiecare oră, un român. Statistica ar arăta însă cu totul altfel cu un diagnostic rapid și tratamentul potrivit, doi factori care cresc de 5 ori șansele de supraviețuire ale bolnavilor.

Cancerul pulmonar se află pe primul loc în România, atât ca număr de cazuri noi, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților și devine o cauză frecventă și în rândul femeilor, situându-se pe locul 4 după cancerul de sân, de col uterin și colorectal, conform raportului GLOBOCAN 2012.

Categoria de vârstă cea mai expusă acestei boli este reprezentată, în România, de persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 — 65 de ani, 85% dintre pacienții diagnosticați fiind fumători cronici. Fumatul este principalul factor de risc care cauzează apariția cancerului pulmonar — peste 90% dintre persoanele care suferă de această boală au fost sau sunt fumători curenți. Mai mult, comparativ cu nefumătorii, riscul de îmbolnăvire la fumători este de 30 de ori mai mare. Pe lângă fumat, alți factori de risc asociați cancerului pulmonar sunt expunerea la un fond chimic în care sunt prezente substanțe ca radonul sau azbestul, expunerea profesională sau accidentală la radiațiile ionizante, dar și preexistența unor afecțiuni pulmonare precum cicatriciile granulomatoase sau sclerodermia. Cancerul pulmonar mai poate fi cauzat și de existența unui alt cancer în antecedente personale, cum ar fi cancerul din sfera O.R.L.

Cancerul pulmonar provoacă cele mai multe decese dintre toate cancerele din cauza agresivității bolii și a faptului că este depistat în stadii avansate. Dacă boala este depistată în stadiul al III-lea sau mai târziu, șansele de supraviețuire ale unui pacient sunt de doar 11%. Însă, un diagnostic timpuriu crește șansele la 55%.

Cum se manifestă cancerul pulmonar la început

Cancerul pulmonar este depistat mai degrabă în stadii avansate pentru că semnele acestuia nu sunt considerate atât de grave încât să impună vizita la medicul specialist. Principalele simptome sunt: tusea (cronică sau, în stadiu avansat, cu sânge), respirația îngreunată, dureri în piept sau de oase (ce pot fi confundate cu simptomele unei răceli) și infecțiile pulmonare sau bronșitele ce reapar frecvent.

Medicii specialiști spun însă că un control le poate salva pacienților viața. „Atât terapiile inovatoare, cât și tratamentele personalizate, ce au la bază medicamentația clasică, ne pot ajuta acum să ținem cancerul pulmonar sub control. Însă acest lucru nu este valabil decât pentru cazurile în care boala este depistată în stadiu incipient. De aceea, insist ca pacienții să se prezinte la medic nu doar atunci când apare o schimbare în starea lor de sănătate, oricât de mică, ci și la consultații periodice. O vizită la medic le poate salva viața”, spune prof. dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog.

În contextul în care românii care suferă de cancer pulmonar ajung târziu la doctor, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) subliniază faptul că în România trebuie prioritizate prevenția, diagnosticul precoce și tratamentul rapid pentru pacienții cu cancer pulmonar.

„Mai ales din cauză că această boală este depistată tardiv în România, autoritățile ar trebui să facă din accesul la tratamentele potrivite pentru bolnavii de cancer pulmonar o prioritate. Anul acesta autoritățile au actualizat lista de gratuități cu medicamente pentru cancer pulmonar, ne dorim ca acest proces să continue. Trebuie prioritizate prevenția, diagnosticul precoce și tratamentul rapid pentru acești pacienți”, spune Cezar Irimia, Președinte FABC.

Cancerul pulmonar face, de la an la an, tot mai multe victime, potrivit specialiștilor. Trendul de creștere este confirmat și de statistici, care arată că, dacă în 2012 au fost înregistrate, la nivel național, 8.790 de decese cauzate de cancer pulmonar, în 2015 numărul acestora a crescut cu aproape 18%, până la 10.335 de decese pe an.

Mituri despre cancerul pulmonar

Nu numai oamenii care fumează pot face cancer.

Adevărat: Într-adevăr, fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancerul pulmonar. Însă nu este singurul. Cel puțin la fel de expuși acestei boli sunt și oamenii care lucrează în medii cu risc mare, care sunt expuși, de exemplu, la substanțe precum azbest sau radon.

Efectele negative ale fumatului, cele care duc la dezvoltarea cancerului pulmonar, nu pot fi remediate.

Fals: Specialiștii au descoperit că renunțarea la fumat are beneficii importante:

–          2,3 luni după ultima țigară, circulația sângelui și funcționarea plămânilor încep să arate deja primele semne de îmbunătățire.

–          În primele 9 luni de la ultima țigară tusea fumătorului dispare.

–          La 10 ani de la ultima țigară, riscul de deces din cauza cancerului pulmonar este de două ori mai mic decât cel al unui fumător.

Cancerul pulmonar afectează doar plămânii.

Fals: Cancerul pulmonar se poate extinde în tot corpul – proces ce se numește metastază. De cele mai multe ori, tumorile ajung în creier, afectându-i pacientului funcțiile vitale, cum ar fi vederea.

Odată ce s-a răspândit în organism, cancerul pulmonar nu mai poate fi tratat.

Fals: Într-adevăr, odată ce s-a răspândit în tot organismul, cancerul este mai dificil de tratat. Însă acum, cu ajutorul terapiilor inovative (a imunoterapiilor, în principal), boala poate fi tratată chiar dacă s-a răspândit și în alte organe.

Cancerul pulmonar provoacă cele mai multe decese dintre toate cancerele.

Adevărat: Cancerul pulmonar provoacă cele mai multe decese dintre toate cancerele din cauză că:

1.      Este o boală agresivă, ce avansează cu rapiditate.

2.      Este depistat mai ales în stadii avansate, inoperabile.

Cancerul bronhopulmonar ocupă, în prezent, primul loc între decesele cauzate de toate tipurile de neoplazii, la nivel mondial, informează Vocea.

L'articolo Cancerul pulmonar face ravagii printre români: un deces la fiecare oră sembra essere il primo su Ziarul Românesc Germania.

Shaorma ar putea fi interzisă în Uniunea Europeană. Conține o substanță extrem de periculoasă pentru sănătate

0
0

La inițiativa socialiștilor și verzilor din Parlamentul European, shaorma ar putea fi interzisă în Uniunea Europeană. Aceeași soartă o va avea și kebabul, dacă solicitările celor două grupuri politice vor fi adoptate.

În Uniunea Europeană se consumă zilnic 500 de tone de carne pentru shaorma și kebab, potrivit unei statistici invocate de cotidianul german Bild. România este una dintre țările în care cele două preparate de proveniență orientală se bucură de mare succes. Toate acestea ar putea deveni istorie, însă.

O măsură pe care doresc să o impună socialiștii și verzii din Comisia pentru Mediu a Parlamentului European ar putea duce la dispariția shaormei și a kebabului de pe piață. De ce? Pentru că reprezentanții celor două grupuri politice vor să interzică folosirea fosfatului în conservarea cărnii folosite pentru cele două produse.

Fosfatul afectează inima și sistemul circulator

Fosfatul “leagă” apa și diferitele componente ale cărnii; în absența lui, carnea pusă la fript, pe obișnuitul rotisor vertical existent în orice shaormărie, s-ar usca și ar cădea. Problema este că fosfatul poate cauza serioase probleme de sănătate, inima și sistemul circulator fiind cele mai expuse.

Potrivit legislației europene în vigoare, folosirea fosfatului în procesul de conservare al cărnii este acceptată doar în cazul produselor proaspete, care nu au fost congelate. Jurnaliștii germani susțin însă că aproape toată carnea folosită în Uniunea Europeană pentru prepararea de shaorma și kebab este livrată comercianților înghețată și impregnată cu fosfat.

Creștin-democrații consideră măsura nejustificată

Dacă propunerea va fi adoptată de Parlamentul European, ea va reprezenta sentința de condamnare la moarte a acestei activități în întreaga Uniunea Europeană”, a declarat pentru Bild Kenan Koyuncu, președintele Asociației Producătorilor de Shaorma, Kebab și alte Produse Rotisate din Germania.

80% din cantitatea totală de carne pentru shaorma și kebab este produsă în Germania

Creștin-democrata Renate Sommer, expert în domeniul sănătății în Parlamentul European, îi acuză pe socialiști și pe verzi că provoacă panică cu inițiativa lor: “Prin consumul de shaorma și kebab, un cetățean al Uniunii Europene ingerează într-un an atât fosfat cât ar ingera dacă ar consuma 1,5 litri de Coca-Cola”, a declarat Sommer, potrivit Libertatea.

4200 mg pe zi este cantitatea maximă de fosfat pe care o poate ingera un om, fără să-și pună în pericol sănătatea, potrivit Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară; o porție de shaorma sau kebab conține 134 mg de fosfat.  

L'articolo Shaorma ar putea fi interzisă în Uniunea Europeană. Conține o substanță extrem de periculoasă pentru sănătate sembra essere il primo su Ziarul Românesc Germania.

Efectele devastatoare ale mâncărurilor de tip fast-food asupra sănătății

0
0

Mâncarea nesănătoasă, bogată în grăsimi şi cu multe calorii, determină o reacţie a sistemului imunitar similară cu cea pe care o are la o infecţie bacteriană, au descoperit cercetătorii de la Universitatea din Bonn.

Sistemul imunitar reacţionează la o dietă bogată în grăsimi şi cu multe calorii în mod similar ca la o infecţie bacteriană. Acest lucru este demonstrat de un studiu recent condus de Universitatea din Bonn, citat de Science Daily.

Alimentele nesănătoase par să facă sistemul imunitar al organismului mai agresiv pe termen lung. Chiar şi la mult timp după trecerea la o dietă sănătoasă, inflamaţia sistemului imunitar înnăscut persistă. Aceste schimbări pe termen lung pot duce la apariţia arteriosclerozei şi a diabetului zaharat, a bolilor legate de consumul alimentar occidental. Rezultatele vor fi publicate în revista Cell.

Şoarecii au fost hrăniţi cu o „dietă occidentală”

Oamenii de ştiinţă au hrănit, timp de o lună de zile, un lot de şoareci cu aşa-numita „dietă occidentală”: bogată în grăsimi, cu conţinut ridicat de zahăr şi cu conţinut scăzut de fibre. Animalele au dezvoltat, prin urmare, un răspuns inflamator puternic în tot corpul, aproape ca după infecţia cu bacterii periculoase. „Dieta nesănătoasă a condus la o creştere neaşteptată a numărului de celule imune în sângele şoarecilor, în special granulocite şi monocite. Acest lucru a indicat o implicare a celulelor progenitoare imune din maduva osoasă (celulele progenitoare acţionează că un sistem de reparare pentru corp, înlocuind ţesuturile adulte distruse-nr)”, a adăugat Anette Christ, cercetător post-doctoral în cadrul Institutului de imunitate a Universităţii din Bonn. Pentru a înţelege mai bine aceste descoperiri neaşteptate, celulele progenitoare ale măduvei osoase pentru tipurile mari de celule imune au fost izolate la şoarecii hrăniţi cu o dietă occidentală sau cu o dietă sănătoasă de control şi a fost efectuată o analiză sistematică a funcţiei lor şi a stării de activare.

Efectele fast-food-ului asupra imunităţii

„Studiile genomice au arătat, de fapt, că dieta occidentală a activat un număr mare de gene în celulele progenitoare. Genele afectate au inclus pe cele responsabile de proliferare şi maturizare “, explică Prof. Dr. Joachim Schultze de la Life & Medical Sciences Institutul (LIMES) de la Universitatea din Bonn şi Centrul german pentru bolile neurodegenerative (DZNE). Astfel, alimentele de tip fast food determină corpul să recruteze rapid o armată imensă şi puternică. Când cercetătorii au oferit rozătoarei o dietă tipică de cereale timp de încă patru săptămâni, inflamaţia acută a dispărut. Ceea ce nu a dispărut a fost reprogramarea genetică a celulelor imune şi a precursorilor lor: chiar şi după aceste patru săptămâni, multe dintre genele care fuseseră pornite în timpul fazei de fast-food erau încă active.

Senzor de fast-food în celulele imune  

Numai recent s-a descoperit ca sistemul imunitar înnăscut are o forma de memorie, explica Prof. Dr. Eicke Latz, director al Institutului de Imunitate de la Universitatea din Bonn şi om de ştiinţă la DZNE. „După o infecţie, apărarea organismului rămâne într-un fel de stare de alarmă, astfel încât să poată răspunde mai repede la un nou atac”, arată el. Experţii numesc acest fenomen „pregătire imună înnăscută”. La şoareci, acest proces nu a fost declanşat de o bacterie, ci de o dietă nesănătoasă. Oamenii de ştiinţă au reuşit în continuare să identifice „senzorul de fast-food” responsabil în celulele imune. Ei au examinat celulele sanguine de la 120 de subiecţi. La unii dintre subiecţi, sistemul imunitar înnăscut a arătat un efect deosebit de puternic de pregătire. La aceşti subiecţi, cercetătorii au descoperit dovezi genetice despre implicarea unui sistem de semnalizare intracelular care recunoaşte agenţi infecţioşi şi alte substanţe dăunătoare.

Efecte pe termen lung

Interesant este faptul că, în plus faţă de răspunsul inflamator acut, aceasta are şi consecinţe pe termen lung pentru răspunsurile sistemului imunitar: activarea prin dieta occidentală schimbă modul în care informaţiile genetice sunt ambalate. Materialul genetic este stocat în ADN şi fiecare celulă conţine mai multe fire de ADN, care împreună sunt de aproximativ doi metri lungime. Cu toate acestea, acestea sunt în mod obişnuit înfăşurate în jurul anumitor proteine din nucleu şi astfel multe gene din ADN nu pot fi citite deoarece sunt pur şi simplu prea inaccesibile. Mâncarea nesănătoasă face ca unele dintre aceste bucăţi de ADN ascunse în mod normal să se ”dezbrace”, asemănătoare cu o buclă care iese dintr-o minge de lână. Această zonă a materialului genetic poate fi apoi citită mult mai uşor, atâta timp cât această „dezbrăcare” temporară rămâne activă. În consecinţă, sistemul imunitar reacţionează chiar şi la stimulii mici cu răspunsuri inflamatorii mai puternice.

Consecinţe dramatice pentru sănătate 

Aceste răspunsuri inflamatorii pot, la rândul lor, să accelereze dezvoltarea bolilor vasculare sau a diabetului de tip 2. La arterioscleroza, de exemplu, depunerile vasculare tipice, plăcile, constau în mare parte din lipide şi din celulele imune. Reacţia inflamatorie contribuie direct la creşterea lor, deoarece celulele imune activate recent migrează constant în pereţii vaselor alterate. Când placa este prea mare, acestea pot exploda, producând formarea de cheaguri de sânge care sunt duse de sânge şi pot produce blocaje la nivelul vaselor de sânge.

Accident vascular cerebral sau atac de cord

O nutriţie greşită poate avea consecinţe dramatice. În ultimele secolele, speranţa medie de viaţă a crescut constant în ţările occidentale. Tendinţa este în prezent ruptă pentru prima dată: persoanele născute astăzi vor trăi o viaţă mai scurtă decât părinţii lor. Dietele nesănătoase şi prea puţină mişcare joacă probabil un rol decisiv în acest sens. „Prin urmare, aceste constatări au o importanţă socială importantă”, explică Latz. „Bazele unei alimentaţii sănătoase trebuie să devină o parte mult mai proeminentă a educaţiei decât în prezent. Numai în acest mod putem imuniza copiii într-o fază incipientă împotriva tentaţiei industriei alimentare. Copiii pot alege ceea ce mănâncă în fiecare zi. Ar trebui să le permitem să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la obiceiurile lor alimentare”, mai spune cercetătorul, potrivit Adevărul.

Bătaie pe kebab la un fast-food din Germania. A fost necesară intervenția poliției

L'articolo Efectele devastatoare ale mâncărurilor de tip fast-food asupra sănătății sembra essere il primo su Ziarul Românesc Germania.

Condițiile în care românii din Germania pot sta acasă cu copilul și primi în continuare salariu

0
0

Pentru părinții care muncesc, un copil bolnav este o situație stresantă: pe de o parte, următoarea generație are nevoie de îngrijire și atenție, iar pe de altă parte, trebuie să își îndeplinească îndatoririle în calitate de angajați. Vă prezentăm în continuare ce drepturi au părinții care întâmpină situații de urgență și comportamentul care trebuie adoptat.

Deoarece sistemul imunitar al copiilor nu funcționează atât de bine, este mult mai probabil să se îmbolnăvească decât adulții. Până la doisprezece infecții pe an sunt considerate de specialiști a fi complet normale. Cu toate acestea, părinții nu știu întotdeauna cât timp pot absenta de la muncă.

Ce trebuie să faceți dacă copilul dvs. este bolnav?

Dacă copilul are febră dimineața, ar trebui să îl informați mai întâi pe șeful dumneavoastră că nu vă puteți prezenta la serviciu. Dacă boala persistă în a doua sau a treia zi, ar trebui să mergeți la medic. Trebuie să vă informați imediat angajatorul în cazul în care medicul recomandă mai multe zile de îngrijiri. Pentru angajator și colegii dvs. este important să știe cât veți lipsi pentru a putea redistribui sarcinile de muncă.

Cât timp puteți sta acasă?

Părinții au dreptul să nu se prezinte la locul de muncă pentru a-și îngriji copilul bolnav. Într-o astfel de situație de urgență, puteți părăsi serviciul în orice moment sau chiar să nu vă duceți deloc să lucrați. În caz de boală, fiecare părinte are dreptul să lipsească 10 zile lucrătoare pe an pentru fiecare copil. De la trei copii în sus, cu toate acestea, maximul este de 25 de zile. Ca singur părinte aveți dreptul să vă dublați timpul, adică 20  de zile pentru fiecare copil și maxim 50 de zile de la trei în sus.

Însă pentru a putea fi scutiți de la muncă trebuie îndeplinite trei condiții:

– Copilul să aibă vârsta sub 12 ani;

– Să aveți un certificat medical din prima zi de boală;

– Să nu există altă persoană care ar putea îngriji copilul.

Salariul vi se va plăti oricum?

Din păcate, nu există o reglementare uniformă pentru toți angajații. “Potrivit legii, lucrătorii aflați în situații de urgență pot fi absenți timp de cinci zile și pot primi salariul obișnuit”, spune Peter Groll, avocat specializat în dreptul muncii. Cu toate acestea, unele contracte de muncă exclud sau limitează această posibilitate. Verificați  în contractul dvs. dacă există asemenea limitări.

Ce pot face dacă nu pot primi salariu?

Dacă nu aveți dreptul la salariu în cazul în care lipsiţi de la serviciu pentru a vă îngriji copilul, aveți opțiunea de a solicita alocaţie pentru copilul bolnav. Pentru aceasta, părinții și copiii trebuie să fie asiguraţi medical. Astfel, aveţi dreptul să primiţi 90% din salariul dvs. net, dar nu mai mult de 101,50 euro pe zi.

Pentru persoanele care desfășoară activități independente, se aplică aceleași reguli ca și pentru salariații asigurați care, în caz de boală, nu primesc salariul în continuare. Trebuie să cereţi informaţii despre o asigurare suplimentară pentru indemnizația de boală pentru copil. Oricine este asigurat ca lucrător care desfășoară o activitate independentă, primește alocație de boală pentru copil numai de la a 43-a zi de boală a copilului. Doar câteva fonduri plătesc această indemnizaţie mai devreme.

Obţinerea alocaţiei pentru copii (Kindergeld) în Germania

L'articolo Condițiile în care românii din Germania pot sta acasă cu copilul și primi în continuare salariu sembra essere il primo su Ziarul Românesc Germania.

Galbeni, roșii și verzi: sigur cunoașteți diferențele? Ardeii nu sunt toți la fel, iată care sunt de preferat și de ce

0
0

Odată cu venirea primăverii fructele și legumele sunt gata să revină pe mesele noastre. Printre alimentele cele mai râvnite sunt ardeii proaspeți, plini de fibre, antioxidanți, vitamina C și disponibili în diferite ”tonalități”.

 

Leguma în mod sigur este mereu aceeași fie verde, galbenă sau roșie, însă v-ați întrebat vreodată de ce ardeii roșii sunt mai scumpi decât cei verzi? Sau de ce cei verzi provoacă dureri de stomac unor persoane?

Ardeii verzi sunt versiuni încă necoapte ale celor roșii, portocali, sau galbeni și, din moment ce sunt mai puțin copți, au un gust ușor mai amar și uneori pot cauza neplăceri digestive. Costul mai redus pe rafturile supermarket-urilor este determinat de faptul că sunt recolați mai devreme și necesită timp mai mic de creștere. Potrivit TheKitchen: ”Ardeii galbeni, portocalii și roșii folosesc mai multe resurse având vedere că sunt culeși mai târziu, din acest motiv sunt mai scumpi”.

Cât despre ardeiul cu cei mai mulți nutrienți, toți, așa cum am spus, sunt o sursă importantă de vitamina A și C, însă potrivit Livestrong.com ardeii roșii conțin de 11 ori mai mult beta-caroten, fundamental pentru lupta împotriva cancerului, decât ardeii verzi. În schimb, ardeii galbeni au mai multă vitamina C decât cei verzi, dar mai puțină vitamina A și beta-caroten. Alegeți cum vă place!

Alternativă sănătoasă la carne, descoperită de cercetătorii germani

L'articolo Galbeni, roșii și verzi: sigur cunoașteți diferențele? Ardeii nu sunt toți la fel, iată care sunt de preferat și de ce sembra essere il primo su Ziarul Românesc Germania.

Viewing all 13 articles
Browse latest View live